Bücs Szilárd, Barti Levente, Szodoray-Parádi Farkas

   á ă â é í î ó ö ő ş ţ ú ü ű
kulcsszavak (hu)a b c d e f g h i j k l m n o p r s t u v w y z
index alfabetic (ro)a b c d e f g h i j k l m n o p r s t u v w y z
keywords (en)a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w y z

Közönséges denevér (Myotis myotis)

(grafika: Bihari Z.)

A közönséges denevér FM típusú ultrahangja

Românăliliacul comun
Englishgreater mouse-eared bat
Leíró, évszámBorkhausen 1797

Család

Simaorrúdenevér-félék családja
GénuszEgérfülű denevérek génusza

Alkar (cm)

5.5 - 6.6
Testtömeg (g)20 - 27
Ultrahang tartomány [kHz]120-70, 26-29
Ultrahang típusfrekvencia modulált (FM)

Földrajzi elterjedés

globális elterjedési térkép
IUCN globális státuszlegkevésbé veszélyeztetett
Globális populációs trendstabil
Nemzetközi védelmeBern (App. II), Bonn (App. II)
EU Élőhely és Fajvédelmi direktíva (Ann. II & IV.)
Romániai státusaTörvény által védett (90-10/05/2000)
barlangi monitoring kulcsfaj

A faj elterjedése Romániában irodalmi és recens adatok alapján.

Faji jellegzetességek

Egyike a nagytermetű Myotis fajoknak, Európa egyik legnagyobb denevére. Széles orral és relatív nagy fülekkel rendelkezik. Hátán bundája barna, vörösesbarna, a hasi oldal szürkésfehér. Fülei nagyobbak és szélesebbek, mint rokonfajánál, a hegyesorrú denevér esetében. Füleik hosszabbak, mint 26 mm, hátulsó karéjukon 7-8 vízszintes redő található. A fülfedő keskeny, hosszú, vége fekete.

Hibernáló közönséges denevér kolónia és egyed (fotó: Barti L.).


Elterjedés

Egész Európában elterjedt, kivéve a Brit szigeteket, és a Skandináv félszigetet. Hiányzik továbbá egyes Mediterrán szigetekről is, ahol egy rokonfaja (M. punicus) helyettesíti. Romániában számos, nagy egyedszámú kolóniája ismert.

Viselkedés és ökológia

Több száz egyedet számláló szülőkolóniái megtalálhatóak úgy épületekben, mint barlangokban, és bányavágatokban. A hibernációs periódust barlangokban tölti, ahol akár több ezres egyedszámú kolóniát is képezhet. Vadászterületei elsősorban erdők közelében levő nyílt területek, ahol akadály nélkül tud a talajon landolni. Zsákmányát nem röptében, hanem a talajon szerzi meg. Táplálékát túlnyomórészt nagyobb futóbogarak, százlábúak és pókok teszik ki, azonban ez szezonálisan változhat, más forrásokkal kiegészülve. Középtávú vándorló (átlagosan 50-100 km), a legnagyobb megtett táv 436 km. A faj átlagéletkora 2.7-4.9 év, a legmagasabb feljegyzett életkor 25 év.

Veszélyeztető tényezők és védelmi lehetőségek

Populációi, a múltbeli állomány csökkenések után jelenleg stabilnak tűnnek, de számos Európai országban (pld. Nagy Britannia) kipusztultnak tekinthető. Ennek ellenére léteznek veszélyeztető tényezők, mint pld. a fokozott barlangi turizmus és a peszticidek használat. Védelmi intézkedések lehetnek a szálláshelyként használt barlangok látogatásának korlátozása, illetve a vadászterületek és környékük védelme.

Ajánlott irodalom

Romániai tudományos munkák

Baltag E., Pocora I., Pocora V. (2009): Chiropterofauna din aria Cheile Bicazului, Cheile Şugăului, Peştera Toşorog (A Békási-szoros, Súgó-szoros és Toşorog barlang denevérfaunája). Migrans, XI(1): 2-4.[PDF]


Barti L. (1997): Denevérszámlálási adatok a Crysis Barlangkutató Klub adatbázisából (1996-1997). Erdélyi Gyopár, 7(5): 28.[PDF]


Barti L. (1998): Liliecii. Rezultatele activităţii de numărătoarea şi determinarea liliecilor, desfăşurate sub egida Clubului de Speologie Crysis în perioada 1996 Oct. 1997 Iun. Speomond, 3: 32.[PDF]


Barti L. (1999): A torjai Büdöshegy természetes gázömléseinek denevér-áldozatai (1997-1999). Acta Siculica, Aluta XXIII, Acta Hargitensia VI., 1: 103-114.


Barti L. (2002c): A szászrégeni Kohl István-gyűjteményben talált denevérpreparátumok jegyzéke. Acta Siculica, Acta Hargitensia VIII, 2: 139-143.


Barti L. (2002d): A Daday Jenő által létrehozott denevérgyűjtemény a kolozsvári Állattani Múzeumban. Múzeumi Füzetek, 11: 67-72.[PDF]


Barti L., Varga Á. (2004): A torjai Büdöshegy gázasbarlangjainak, mofettáinak denevéráldozatai (1999-2002). Acta Siculica, 2003(1): 65-73.


Barti L., Varga Á. (2005): A torjai Büdöshegy gázasbarlangjainak, mofettáinak denevéráldozatai. Proceedings of the 2nd, 3rd. and 4th Conference of the Bat Conservation in Hungary, Magyar Denevérkutatók Baráti Köre, Budapest, p. 91-95.


Barti L., Dóczy A., Jére Cs., Varga Á. (2006): Rezultatele recensământului de lilieci în locurile de hibernare subterane în Sud-estul Transilvaniei. First Conference on Bat Conservation in Romania, Book of abstracts, Ed. Romanian Bat Protection Association, p.13.[PDF]


Barti L., Dóczy A., Jére Cs., Varga Á. (2007): Denevér-telelőhely ellenőrzések eredményei Délkelet-Erdélyben. Proceedings of the 5th Conference of the Bat Conservation in Hungary (Pécs, 3th to 4th of December 2005) and 6th Conference of the Bat Conservation in Hungary (Mártély, 12th to 14th of October 2007), Magyar Denevérkutatók Baráti Köre, Budapest, p. 51-62.[PDF]


Barti L., Jére Cs., Dóczy A., Szodoray-Parádi F. (2007): A Vargyas-szoros recens és szubfosszilis denevérfaunája és faunisztikai adatbázisa a kezdetektől 2007 februárjáig. Acta Siculica, p. 153-178.[PDF]


Bazilescu E. (1983): Consideraţii asupra faunei de mamifere din Oltenia şi propuneri pentru ocrotirea speciilor rare. Studii şi Cercetări, Drobeta Turnu-Severin, p. 195-199.[PDF]


Bielz E.A. (1886): Über die in Siebenbürgen vorkommenden Fledermäuse. Verhandlung und Mittheilungen des siebenbürgischen Vereins für Naturwissenschaften, Sibiu, 36: 76-84.[PDF]


Bielz E.A. (1888): Die Fauna der Wirbeltiere Siebenbürgens nach ihren gegenwärtigen und jetzigen Bestande. Verhandlung und Mittheilungen des siebenbürgischen Vereins für Naturwissenschaften, Sibiu, 38: 15-36.[PDF]


Borda D. (2002): The distribution of bats in Romanian caves (I). Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza" , Bucureşti, XXXVII - XXXVIII (1998-1999): 223-230.[PDF]


Borda D. (2002): Chiropterele. in: Racoviţă Gh., Moldovan O., Onac B. (ed.): Monografia carstului din Muntii Padurea Craiului, Studiu monografic. Presa Universitară, Cluj-Napoca, p. 172-182.[PDF]


Borda D., Racoviţă Gh., Barti L. (2006): Sur les Chéiroptéres de la collection "Biospeologica". Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza", Bucureşti, XLIII-XLIV: 217-234.[PDF]


Borda D., Racoviţă Gh., Barti L. (2006): Bats of Biospeologica Collection. 18th International Symposium of Biospeleology, Cluj Napoca, Romania, 10-17 july 2006, Poster Section.


Bücs Sz., Nagy L.Z., Ferencz B., Székely S., Boldogh S. (2005): Microsatellite-based genetic variation of Greater Mouse-eared bat Myotis myotis populations in the Carpathian Basin. Bat Research News, 46(3):87


Bücs Sz., Nagy L.Z., Boldogh S., Popescu O. (2007): Kárpátokon innen és túl: Genetikai variabilitás közönséges egérfülű denevér kolóniákban. Proceedings of the 5th Conference of the Bat Conservation in Hungary (Pécs, 3th to 4th of December 2005) and 6th Conference of the Bat Conservation in Hungary (Mártély, 12th to 14th of October 2007), p. 45-50.[PDF]


Bücs Sz., Nagy L.Z., Boldogh S., Popescu O. (2007): Molecular approaches in the study of bat populations: the Greater Mouse-eared bat Myotis myotis in Eastern Europe. Annals of the West University of Timişoara, Series Chemistry 16(3):11-20[PDF]


Chachula O., Valenciuc N., Done A. (2008): Contributions to the study of Chiroptera from Moldavia (Romania). Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, ser. Biologie animală, 54: 237-244.[PDF]


Coroiu I., Viehmann I., David A. (2006): Dinamica multianuală a liliecilor în Peştera Huda lui Papară în perioada de iarnă. First Conference on Bat Conservation in Romania, Book of Abstracts, Ed. Romanian Bat Protection Association, p. 4.[PDF]


Coroiu I., David A., Borda D. (2007): Colonii de hibernare a chiropterelor în Peştera Meziad (Munţii Bihor). Miscellanea Chiropterologica, 1: 40-42.


Coroiu I., David A. (2008): Long-term changes of hibernating bats in Huda lui Papară Cave (Apuseni Mountains, Romania). Abstract. XIth European Bat Research Symposium, 18-22 August, 2008, Cluj-Napoca, Romania, p. 39.[PDF]


Daday J. (1885a): Előleges jelentés az erdélyi múzeum egylet igazgatóválasztmányának megbízásából az 1884-ik év nyarán tett chiropterológiai gyűjtések eredményéről. Orvos-Természettudományi Ėrtesitő, Kolozsvár, X(3), VII(1): 60-64.[PDF]


Daday J. (1885b): Jelentés az Erdélyi Országos Muzeum-Egylet igazgató-választmányának megbízásából az 1885-ik év nyarán végzett chiropterologiai gyűjtések eredményéről és az Erdélyi Múzeum-Egylet denevérgyűjteményének jegyzéke. Orvos-Természettudományi Értesítő, Kolozsvár, X(3), VII(3): 266-276.[PDF]


Daday J. (1887): Új adatok Erdély denevérfaunájának ismeretéhez. Magyar Tudományos Akadémia, Értekezések a Természettudományok köréből, Budapest, XVI(7): 1-47.[PDF]


Dobrosi D., Gulyás J. (1997): A bihari barlangok denevérei. Proceedings of the 1st Conference on Bat Conservation in Hungary, Magyar Denevérkutatók Baráti Köre, Budapest, p. 34-36.[PDF]


Dóczy A., Barti L., Jére Cs. (2007): Adatok a gyergyótekerőpataki Súgó-barlang denevérfaunájáról. Acta Siculica, p. 149-152.[PDF]


Dumitrescu M., Tanasachi J., Orghidan T. (1955): Contribuţii la studiul biologiei chiropterelor. Dinamica si hibernaţia chiropterelor din Peştera Liliecilor de la Mănăstirea Bistriţa. Buletin Ştiinţific, Academia R.P.R., Secţia de Sţiinţe Biologice, Agronomice, Geologice şi Geografice, Bucureşti, VII(2): 319-357.[PDF]


Dumitrescu M., Orghidan T., Tanasachi J. (1958): Peştera de la Gura Dobrogei. Anuarul Comitetului Geologic, Bucureşti, 31: 461-482.[PDF]


Dumitrescu M., Samson P., Terzea E., Rădulescu C., Ghica M. (1962-1963a): Peştera "La Adam", staţiune pleistocenă. Lucrările Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", Bucureşti, I-II: 229-285.


Dumitrescu M., Tanasachi J., Orghidan T. (1962-1963b): Răspândirea chiropterelor în R.P. Română. Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza", Bucureşti, XXXIV: 509-575.[PDF]


Dumitrescu M., Orghidan T., Tanasachi J., Georgescu M. (1965): Contribuţii la studiul monografic al Peşterii de la Limanu. Lucrările Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", IV: 21-58.[PDF]


Dumitrescu M., Orghidan N., Orghidan T., Puşcariu V., Tanasachi J., Georgescu M., Avram Şt. (1967): Contribuţii la studiul peşterilor din regiunea Hunedoara. Lucrările Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", Bucureşti, VI: 9-88.[PDF]


Gheorghiu V., Giurginca A., Capac C., Nistor V. (2003): Preliminary data on the presence of Myotis myotis and Myotis blythii in Avenul de sub Colţii Grindului, 2020 m. altitude - Romania (Chiroptera, Vespertilionidae). Researches in Piatra Craiului National Park, 1: 307-314.[PDF]


Herman O. (1866-67): Állattani közlések. Az Erdélyi Muzeum Egylet Évkönyvei, Kolozsvár, IV: 48-53.


Ionescu V. (1968): Date biometrice şi zoogeografice asupra unor specii de lilieci (ord. Chiroptera) din Moldova. Lucrările Staţiunii de Cercetare Biol., Geol., Geog. "Stejarul", Pângăraţi Neamţ, 1: 439-445.[PDF]


Jacobs I., Blondé P. (2002): Fauna survey of the Saxon villages of Transylvania, Romania. Raport despre rezultatele proiectului de studiu a faunei de vertebrate din zona comunelor Buneşti şi Laslea (jud. BV, MS, SB) în vara anului 2002, progarm finanţat de "Mihai Eminescu" Trust.[PDF]


Jére Cs., Dóczy A. (2001): Előzetes adatok Hargita megye epületlakó denevérfaunájáról. Collegium Biologicum, 3: 45-56.[PDF]


Jére Cs. (2002): Szálláshelykiválasztás a közönséges denevér (Myotis myotis) és a hegyesorrú denevér (Myotis blythii) épületlakó kolóniáinál. Kivonatfüzet, III. Biológus Napok, Kolozsvár.


Jére Cs., Dóczy A. (2005): Data on the bat fauna of the upper part of the Târnava rivers basin (Transylvania, Romania). in Curtean-Bănăduc Angela, Bănăduc D. & Sîrbu I. (ed.): Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 2. The Târnava River Basin, Sibiu, p. 167-172.[PDF]


Jére Cs., Dóczy A., Barti L. (2007): Results of research on the bat fauna of the Vârghiş Gorge (Eastern Carpathians, Romania). Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza", XLV-XLVI, p. 59-74. [PDF]


Lup L. (2004): Data regarding the bat communities (Mammalia: Chiroptera) from abandoned mine roosts in Sibiu County. Acta oecologica, Studies and ecology research XI(1-2): 217-222.[PDF]


Molnár L. (1983): A torjai Büdös hegy (Kovászna megye) mofettáinak madár és emlősáldozatai. Aluta, XIV-XV: 185-189.


Murariu D. (2002): Contributions to the knowledge of mammal fauna (Mammalia) from south west Romania. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", XLIV: 431-441.[PDF]


Murariu D., Decou V., Gheorghiu V. (2004): Bat specific structure over the year in the Gura Ponicovei Cave from South-Western Carpathians (Romania). Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", XLVII: 315-323.[PDF]


Nagy L.Z., Barti L., Dóczy A., Jére Cs., Postawa T., Szántó L., Szodoray-Parádi A., Szodoray-Parádi F. (2005): Survey of Romania's underground bat habitats Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats (2002-2004). Final report for the BP Conservation Programme. Survey of Southern and Western Carpathians underground bat habitats & Survey of Eastern Carpathians and Dobrogea underground bat habitats, Ed. Lizard, Cluj, pp. 44.[PDF]


Negrea A., Botoșăneanu L., Negrea Şt. (1967): Documents pour servir à la connaissance de la faune de mammifères des grottes du Banat (Roumanie). International Journal of Speleology, 2(4): 341-353.[PDF]


Orghidan T., Dumitrescu M. (1962-1963): Studiu monografic al complexului carstic din defileul Vîrghisului. Lucrările Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", I-II: 69-179. [PDF]


Postawa T., Ferenc H., Bobkova O., Dóczy A. (2004): Differential ectoparasitic mite Spinturnix myoti in breeding and non-breeding colonies of Myotis myotis and Myotis blythii in Central Europe. Abstract. 13th International Bar Research Conference, Mikołajki, Poland, 23-27 August 2004 (eds.: Bogdanowicz W., Lina P.H.C., Pilot M., Rutkowski R.), pp: 102.


Sike T., Szodoray-Parádi F., Krecsák L. (2001): Adatok Szatmár megye kisemlős faunájához. Múzeumi Füzetek, Kolozsvár, 10: 142-148.[PDF]


Szántó L. (2000): Study of Bat communities of the Water-Cave of Leşu (Pădurea Craiului Mountains - Romania). Abstract. Proceedings of the 3rd International Conference "Bats of Carpathian Region, Rakhiv, Ukraine, Novitatis Theriologicae 1(4): 9.


Szodoray-Parádi F. (1997): Átfedéses csonttani adatok a közönséges egérfülű denevér és hegyesorrú egérfülű denevér koponyaméreteiben. Múzeumi Füzetek, Kolozsvár, 6: 161-164.


Szodoray-Parádi F. (1998): Denevér populációdinamikai vizsgálatok a Csarnóházi vizesbarlangban. Múzeumi Füzetek, Kolozsvár, 7: 103-109.[PDF]


Szodoray-Parádi F., Szántó L. (1998): Telelési sajátosságok a közönséges egérfülű denevérnél (Myotis myotis) és nagy patkósorrú denevérnél (Rhinolophus ferrumequinum) a Csarnóházi és a Les-völgyi vizesbarlangokban. Collegium Biologicum, 1: 55-59.[PDF]


Szodoray-Parádi F., Szodoray-Parádi A., Sike T. (2005): Building dwelling bats survey in Satu Mare County, Romania. Studii şi comunicări, ser. Știinţele naturale, Muzeul Judeţean Satu Mare, IV-V: 196-200.[PDF]


Topál Gy. (1954): A Kárpát-medence denevéreinek elterjedési adatai. A Magyar Nemzeti Múzeum Természettudományi Osztályának Évkönyve, Budapest, 46: 471-483.[PDF]


Tudoroniu E., Borda D. (2003): Arthropod fragments in Myotis myotis and Miniopterus schreibersii droppings from Măgurici Cave (Romania). Preliminary results. Proceedings of the International Workshop on Subsurface Organisms, Fauna Europaea Project, Băile Felix, 30 March - 1 April 2003, "Émile Racovitza" Speleological Institute, Cluj, 60-64.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1964): Peştera de la Rarău. Date ecologice asupra coloniilor de lilieci din această peşteră. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, X(2): 293-303. [PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1965): Date ecologice ale coloniei de lilieci din peştera de la Rarău. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, XI(2): 239-249.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1969a): Relaţii dintre variaţia unor factori climatici şi dinamica sezonieră a liliecilor din peştera de la Rarău (Câmpulung Moldovenesc). Cercetări de Ecologie Animală, Lucrările primei sesiuni ştiinţifice pe ţară de Ecologie Animală (23-28 mai 1966), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 325-331.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1969b): Date noi privind răspîndirea chiropterelor din România. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, XV(1): 135-138.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1970): Studiul craniometric al cîtorva specii de chiroptere din România. Comunicări de Zoologie, p. 231-241.[PDF]


Valenciuc N. (1971a): Date ecologice ale coloniei de chiroptere (Myotis myotis) de la Dărmăneşti-Suceava. Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Bacău, p. 343-351.[PDF]


Valenciuc N. (1971c): Date privind hrana şi procurarea acesteia de către unele specii de chiroptere din fauna României. Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Bacău, p. 353-357.[PDF]


Valenciuc N., Teodorescu F. (1972): Investigations sur le caryotype de deux espèces de chiroptères: Myotis myotis Borkh. et Myotis oxignathus Montic. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Științe naturale, a. Biologie, XVIII(2): 351-358.[PDF]


Valenciuc N. (1972a): Condiţiile de microclimă din interiorul peşterii Jgheabul cu Gaură - Neamţ şi influenţa acestora asupra compoziţiei specifice a chiropterelor ce se adăpostesc în ea. Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 297-305.[PDF]


Valenciuc N. (1972b): Importanţa corelaţiilor statistice în reconstituirea şi determinarea craniilor aparţinând unor specii de chiroptere din România. Studii şi Comunicări, Botoşani, Muzeul de Ştiinţele Naturii Dorohoi, p. 211-217.[PDF]


Valenciuc N., Valenciuc M. (1973a): Hibernarea, gestaţia şi naşterea la unele specii de chiroptere. Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Bacău, p. 404-416.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1977): Ataşamentul chiropterelor faţă de adăpostul ales. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Științele naturale, a. Biologie, XXIII: 89-90.[PDF]


Vremir M. (1998): Mica tragedie a liliecilor din Avenul Pobraz. Speomond, 3: 33.[PDF]


Nemzetközi tudományos munkák

- Arlettaz R., Ruedi M., Hausser J. (1991): Field morphological identification of Myotis myotis and Myotis blythii (Chiroptera, Vespertilionidae): a multivariate approach. Myotis 29: 7-16.

- Arlettaz R. (1995): Ecology of the sibling Mouse-Eared bats (Myotis myotis and Myotis blythii): Zoogeography, Niche, Competition and Foraging. Horus Publishers, Martigny, Switzerland.

- Berthier P., Excoffier L., Ruedi M. (2006): Recurrent replacement of mtDNA and cryptic hybridization between two sibling bat species Myotis myotis and Myotis blythii. Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences 273: 3101-3109.

- Dietz C., Helversen O., Nill D. (2007): Myotis myotis. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Kosmos Verlag, Stuttgart. Pp. 252-259.

- Ruedi M., Castella V. (2003): Genetic consequences of the ice ages on nurseries or the bat Myotis myotis: a mitochondrial and nuclear survey. Molecular Ecology 12: 1527-1540.
  • Megosztás: