Bücs Szilárd, Barti Levente, Szodoray-Parádi Farkas

   á ă â é í î ó ö ő ş ţ ú ü ű
kulcsszavak (hu)a b c d e f g h i j k l m n o p r s t u v w y z
index alfabetic (ro)a b c d e f g h i j k l m n o p r s t u v w y z
keywords (en)a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w y z

Hegyesorrú denevér (Myotis oxygnathus)

(grafika: Bihari Z.)

A hegyesorrú denevér FM típusú ultrahangja

Românăliliacul comun mic
Englishlesser mouse-eared bat
Leíró, évszámMonticelli 1885

Család

Simaorrúdenevér-félék családja
GénuszEgérfülű denevérek génusza

Alkar (cm)

5.0 - 6.2
Testtömeg (g)19 - 26
Ultrahang tartomány [kHz]120-70, 26-29 hasonlo mint a kozonseges
Ultrahang típusfrekvencia modulált (FM)

Földrajzi elterjedés

globális elterjedési térkép
IUCN globális státuszlegkevésbé veszélyeztetett
Globális populációs trendcsökkenő
Nemzetközi védelmeBern (App. II), Bonn (App. II)
EU Élőhely és Fajvédelmi direktíva (Ann. II & IV.)
Romániai státusaTörvény által védett (90-10/05/2000)
barlangi monitoring kulcsfaj

A faj elterjedése Romániában irodalmi és recens adatok alapján.

Faji jellegzetességek

Egyike a nagytermetű Myotis fajoknak, habár általános értelemben kisebb, mint rokonfaja, a közönséges denevér. Világosabb színezetű, hasa világosszürke (néha szinte fehér), háti oldala barnás. Sok esetben egy világosabb bundafoltot találunk az egyedek fején, habár e jelleg regionálisan eltűnhet. Füleik kisebbek, mint 26 mm, hátulsó karéjukon 5-6 vízszintes redő található. A fülfedő egyenletes színű, vége nem fekete.

Hálózáskor fogott hegyesorrú denevér egyedek. Összehasonlításként a jobb oldali fotó jobb oldalán egy közönséges denevér látható.


Elterjedés

Főképp Európa mediterrán részén elterjedt, elérve Franciaország középső, Svájc északi és Lengyelország déli területeit. Romániában számos kolóniája ismert, melyekben vegyesen találunk M. myotis és M. oxygnathus egyedeket. Ritkább, mint rokonfaja.

Viselkedés és ökológia

Szülőkolóniái megtalálhatóak úgy meleg területek épületeiben, mint barlangokban, és bányavágatokban. A hibernációs periódust barlangokban tölti, ahol akár több ezres egyedszámú kolóniát is képezhet rokonfajával, a közönséges denevérrel együtt. Vadászterületei elsősorban nyílt területek, sztyeppék, pázsitok és legelők. Táplálékát nagyobb rovarok és lepkék teszik ki. Középtávon vándorló faj (átlagosan 100-150 km), a legnagyobb megtett táv 488 km. Magas átlagéletkorral rendelkező faj (14-16 év), a legmagasabb feljegyzett életkor 33 év.

Veszélyeztető tényezők és védelmi lehetőségek

Populációi veszélyeztetettek és csökkenő tendenciát mutatnak, melynek okai főképp az élőhelyek megszűnése és a fokozott turizmus. Védelmi intézkedések lehetnek a szálláshelyként használt barlangok látogatásának korlátozása, illetve az élőhelyek, vadászterületek feldarabolásának csökkentése.

Ajánlott irodalom

Romániai tudományos munkák

Baltag E., Pocora I., Pocora V. (2009): Chiropterofauna din aria Cheile Bicazului, Cheile Şugăului, Peştera Toşorog (A Békási-szoros, Súgó-szoros és Toşorog barlang denevérfaunája). Migrans, XI(1): 2-4.[PDF]


Barti L. (1997): Denevérszámlálási adatok a Crysis Barlangkutató Klub adatbázisából (1996-1997). Erdélyi Gyopár, 7(5): 28.[PDF]


Barti L. (1998): Liliecii. Rezultatele activităţii de numărătoarea şi determinarea liliecilor, desfăşurate sub egida Clubului de Speologie Crysis în perioada 1996 Oct. 1997 Iun. Speomond, 3: 32.[PDF]


Barti L. (2002c): A szászrégeni Kohl István-gyűjteményben talált denevérpreparátumok jegyzéke. Acta Siculica, Acta Hargitensia VIII, 2: 139-143.


Barti L. (2002d): A Daday Jenő által létrehozott denevérgyűjtemény a kolozsvári Állattani Múzeumban. Múzeumi Füzetek, 11: 67-72.[PDF]


Barti L., Dóczy A., Jére Cs., Varga Á. (2006): Rezultatele recensământului de lilieci în locurile de hibernare subterane în Sud-estul Transilvaniei. First Conference on Bat Conservation in Romania, Book of abstracts, Ed. Romanian Bat Protection Association, p.13.[PDF]


Barti L., Dóczy A., Jére Cs., Varga Á. (2007): Denevér-telelőhely ellenőrzések eredményei Délkelet-Erdélyben. Proceedings of the 5th Conference of the Bat Conservation in Hungary (Pécs, 3th to 4th of December 2005) and 6th Conference of the Bat Conservation in Hungary (Mártély, 12th to 14th of October 2007), Magyar Denevérkutatók Baráti Köre, Budapest, p. 51-62.[PDF]


Barti L., Jére Cs., Dóczy A., Szodoray-Parádi F. (2007): A Vargyas-szoros recens és szubfosszilis denevérfaunája és faunisztikai adatbázisa a kezdetektől 2007 februárjáig. Acta Siculica, p. 153-178.[PDF]


Bazilescu E. (1983): Consideraţii asupra faunei de mamifere din Oltenia şi propuneri pentru ocrotirea speciilor rare. Studii şi Cercetări, Drobeta Turnu-Severin, p. 195-199.[PDF]


Borda D. (2002): The distribution of bats in Romanian caves (I). Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza" , Bucureşti, XXXVII - XXXVIII (1998-1999): 223-230.[PDF]


Borda D. (2002): Chiropterele. in: Racoviţă Gh., Moldovan O., Onac B. (ed.): Monografia carstului din Muntii Padurea Craiului, Studiu monografic. Presa Universitară, Cluj-Napoca, p. 172-182.[PDF]


Coroiu I., Viehmann I., David A. (2006): Dinamica multianuală a liliecilor în Peştera Huda lui Papară în perioada de iarnă. First Conference on Bat Conservation in Romania, Book of Abstracts, Ed. Romanian Bat Protection Association, p. 4.[PDF]


Coroiu I., David A. (2008): Long-term changes of hibernating bats in Huda lui Papară Cave (Apuseni Mountains, Romania). Abstract. XIth European Bat Research Symposium, 18-22 August, 2008, Cluj-Napoca, Romania, p. 39.[PDF]


Dobrosi D., Gulyás J. (1997): A bihari barlangok denevérei. Proceedings of the 1st Conference on Bat Conservation in Hungary, Magyar Denevérkutatók Baráti Köre, Budapest, p. 34-36.[PDF]


Dumitrescu M., Tanasachi J., Orghidan T. (1955): Contribuţii la studiul biologiei chiropterelor. Dinamica si hibernaţia chiropterelor din Peştera Liliecilor de la Mănăstirea Bistriţa. Buletin Ştiinţific, Academia R.P.R., Secţia de Sţiinţe Biologice, Agronomice, Geologice şi Geografice, Bucureşti, VII(2): 319-357.[PDF]


Dumitrescu M., Tanasachi J., Orghidan T. (1962-1963b): Răspândirea chiropterelor în R.P. Română. Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza", Bucureşti, XXXIV: 509-575.[PDF]


Éhik Gy. (1924): A new Vole from Hungary and an interesting Bat new to the Hungarian Fauna. Annales Musei Nationalis Hungarici, 21: 159-162.[PDF]


Gheorghiu V., Giurginca A., Capac C., Nistor V. (2003): Preliminary data on the presence of Myotis myotis and Myotis blythii in Avenul de sub Colţii Grindului, 2020 m. altitude - Romania (Chiroptera, Vespertilionidae). Researches in Piatra Craiului National Park, 1: 307-314.[PDF]


Hermanns U., Pommeranz H., Schütt H. (2002): Zur Fledermausfauna (Chiroptera) des rumänischen Dobrudscha-Karstes unter Berücksichtung möglicher Gefährdungsursachen. Nyctalus, 8(4): 379-388.[PDF]


Ifrim I., Pocora V. (2007a): Preliminary aspects about the specific composition of the bats fauna from three caves of Dobrogea. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al I. Cuza", Iaşi, ser. Biologie animală, 53: 239-244.[PDF]


Ionescu V. (1968): Date biometrice şi zoogeografice asupra unor specii de lilieci (ord. Chiroptera) din Moldova. Lucrările Staţiunii de Cercetare Biol., Geol., Geog. "Stejarul", Pângăraţi Neamţ, 1: 439-445.[PDF]


Jére Cs., Dóczy A. (2001): Előzetes adatok Hargita megye epületlakó denevérfaunájáról. Collegium Biologicum, 3: 45-56.[PDF]


Jére Cs. (2002): Szálláshelykiválasztás a közönséges denevér (Myotis myotis) és a hegyesorrú denevér (Myotis blythii) épületlakó kolóniáinál. Kivonatfüzet, III. Biológus Napok, Kolozsvár.


Jére Cs., Dóczy A. (2005): Data on the bat fauna of the upper part of the Târnava rivers basin (Transylvania, Romania). in Curtean-Bănăduc Angela, Bănăduc D. & Sîrbu I. (ed.): Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 2. The Târnava River Basin, Sibiu, p. 167-172.[PDF]


Jére Cs., Dóczy A., Barti L. (2007): Results of research on the bat fauna of the Vârghiş Gorge (Eastern Carpathians, Romania). Travaux de l'Institut de Spéologie "Émile Racovitza", XLV-XLVI, p. 59-74. [PDF]


Lup L. (2004): Data regarding the bat communities (Mammalia: Chiroptera) from abandoned mine roosts in Sibiu County. Acta oecologica, Studies and ecology research XI(1-2): 217-222.[PDF]


Murariu D., Decou V., Gheorghiu V. (2004): Bat specific structure over the year in the Gura Ponicovei Cave from South-Western Carpathians (Romania). Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", XLVII: 315-323.[PDF]


Nagy L.Z., Barti L., Dóczy A., Jére Cs., Postawa T., Szántó L., Szodoray-Parádi A., Szodoray-Parádi F. (2005): Survey of Romania's underground bat habitats Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats (2002-2004). Final report for the BP Conservation Programme. Survey of Southern and Western Carpathians underground bat habitats & Survey of Eastern Carpathians and Dobrogea underground bat habitats, Ed. Lizard, Cluj, pp. 44.[PDF]


Negrea A., Botoșăneanu L., Negrea Şt. (1967): Documents pour servir à la connaissance de la faune de mammifères des grottes du Banat (Roumanie). International Journal of Speleology, 2(4): 341-353.[PDF]


Orghidan T., Dumitrescu M. (1962-1963): Studiu monografic al complexului carstic din defileul Vîrghisului. Lucrările Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", I-II: 69-179. [PDF]


Postawa T., Ferenc H., Bobkova O., Dóczy A. (2004): Differential ectoparasitic mite Spinturnix myoti in breeding and non-breeding colonies of Myotis myotis and Myotis blythii in Central Europe. Abstract. 13th International Bar Research Conference, Mikołajki, Poland, 23-27 August 2004 (eds.: Bogdanowicz W., Lina P.H.C., Pilot M., Rutkowski R.), pp: 102.


Răduleţ N. (1997): The presence of Myotis blythii (Tomes, 1857) (Chiroptera: Vespertilionidae) in Maramureş (Romania). Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", XXXVII: 159-166.


Szántó L. (2000): Study of Bat communities of the Water-Cave of Leşu (Pădurea Craiului Mountains - Romania). Abstract. Proceedings of the 3rd International Conference "Bats of Carpathian Region, Rakhiv, Ukraine, Novitatis Theriologicae 1(4): 9.


Szodoray-Parádi F. (1997): Átfedéses csonttani adatok a közönséges egérfülű denevér és hegyesorrú egérfülű denevér koponyaméreteiben. Múzeumi Füzetek, Kolozsvár, 6: 161-164.


Szodoray-Parádi F. (1998): Denevér populációdinamikai vizsgálatok a Csarnóházi vizesbarlangban. Múzeumi Füzetek, Kolozsvár, 7: 103-109.[PDF]


Szodoray-Parádi F., Szodoray-Parádi A., Sike T. (2005): Building dwelling bats survey in Satu Mare County, Romania. Studii şi comunicări, ser. Știinţele naturale, Muzeul Judeţean Satu Mare, IV-V: 196-200.[PDF]


Topál Gy. (1954): A Kárpát-medence denevéreinek elterjedési adatai. A Magyar Nemzeti Múzeum Természettudományi Osztályának Évkönyve, Budapest, 46: 471-483.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1964): Peştera de la Rarău. Date ecologice asupra coloniilor de lilieci din această peşteră. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, X(2): 293-303. [PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1965): Date ecologice ale coloniei de lilieci din peştera de la Rarău. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, XI(2): 239-249.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1967): Studii de biometrie asupra unei populaţii de Myotis oxygnathus Monticelli, din peştera de la Rarău. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, XIII(1): 95-100.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1969a): Relaţii dintre variaţia unor factori climatici şi dinamica sezonieră a liliecilor din peştera de la Rarău (Câmpulung Moldovenesc). Cercetări de Ecologie Animală, Lucrările primei sesiuni ştiinţifice pe ţară de Ecologie Animală (23-28 mai 1966), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 325-331.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1969b): Date noi privind răspîndirea chiropterelor din România. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Ştiinţe naturale, a. Biologie, XV(1): 135-138.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1969c): Dinamica liliecilor din peştera de la Rarău (Câmpulung Moldovenesc) în perioada instalării somnului de iarnă şi în perioada trezirii lor din somnul de iarnă. Cercetări de Ecologie Animală, Lucrările primei sesiuni ştiinţifice pe ţară de Ecologie Animală (23-28 mai 1966), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 75-84.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1970): Studiul craniometric al cîtorva specii de chiroptere din România. Comunicări de Zoologie, p. 231-241.[PDF]


Valenciuc N. (1971c): Date privind hrana şi procurarea acesteia de către unele specii de chiroptere din fauna României. Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Bacău, p. 353-357.[PDF]


Valenciuc N., Teodorescu F. (1972): Investigations sur le caryotype de deux espèces de chiroptères: Myotis myotis Borkh. et Myotis oxignathus Montic. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Științe naturale, a. Biologie, XVIII(2): 351-358.[PDF]


Valenciuc N. (1972b): Importanţa corelaţiilor statistice în reconstituirea şi determinarea craniilor aparţinând unor specii de chiroptere din România. Studii şi Comunicări, Botoşani, Muzeul de Ştiinţele Naturii Dorohoi, p. 211-217.[PDF]


Valenciuc N. (1975): Studiul variabilităţii scheletului aripii la Myotis oxygnathus Monticelli, 1885. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Științe naturale, a. Biologie, XXI: 86-88.[PDF]


Valenciuc N., Ion I. (1977): Ataşamentul chiropterelor faţă de adăpostul ales. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, sec. Științele naturale, a. Biologie, XXIII: 89-90.[PDF]


Nemzetközi tudományos munkák

- Arlettaz R., Ruedi M., Hausser J. (1991): Field morphological identification of Myotis myotis and Myotis blythii (Chiroptera, Vespertilionidae): a multivariate approach. Myotis 29: 7-16.

- Arlettaz R. (1995): Ecology of the sibling Mouse-Eared bats (Myotis myotis and Myotis blythii): Zoogeography, Niche, Competition and Foraging. Horus Publishers, Martigny, Switzerland.

- Berthier P., Excoffier L., Ruedi M. (2006): Recurrent replacement of mtDNA and cryptic hybridization between two sibling bat species Myotis myotis and Myotis blythii. Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences 273: 3101-3109.

- Dietz C., Helversen O., Nill D. (2007): Myotis oxygnathus. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Kosmos Verlag, Stuttgart. Pp. 260-263.
  • Megosztás: